Ce trebuie să știți despre întârzierea în dezvoltare

Copiii trec prin etapele de dezvoltare în ritmul lor, unii mișcându-se mai repede decât alții. Întârzierile minore și temporare nu sunt de obicei un motiv de alarmare, dar o întârziere continuă sau mai multe întârzieri în atingerea etapelor de referință pot fi un semn că ar putea exista provocări mai târziu în viață.

Întârzierea în ariile lingvistice, de gândire, sociale sau motrice se numește întârziere de dezvoltare. Întârzierea în dezvoltare poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv ereditatea, complicațiile în timpul sarcinii și nașterea prematură. Cauza nu este întotdeauna cunoscută.

Dacă bănuiți că copilul dumneavoastră are întârzieri în dezvoltare, discutați cu medicul pediatru. Întârzierea în dezvoltare indică uneori o afecțiune de bază pe care numai medicii o pot diagnostica. Odată ce obțineți un diagnostic, puteți planifica începerea terapiei sau alte intervenții timpurii pentru a ajuta progresul și dezvoltarea copilului dumneavoastră până la maturitate.

Abilitățile motorii fine includ mișcări mici, cum ar fi ținerea unei jucării sau utilizarea unui creion. Abilitățile motorii grosiere necesită mișcări mai mari, cum ar fi sărituri, urcarea scărilor sau aruncarea unei mingi.

Expunerea câtorva dintre următoarele semne poate însemna că copilul dumneavoastră are întârzieri în dezvoltarea anumitor funcții motorii fine sau grosiere:

-trunchiul și membrele instabilitate

-brațe și picioare rigide

-mișcare limitată în brațe și picioare

-incapacitatea de a sta fără sprijin la vârsta de 9 luni

-dominanța reflexelor involuntare asupra mișcărilor voluntare

-incapacitatea de a suporta greutatea pe picioare și de a sta în picioare de aproximativ 1 an

A fi în afara intervalului normal nu este întotdeauna îngrijorător, dar merită să-l evaluezi pe copilul tău.

Potrivit Institutului Național pentru surditate și alte tulburări de comunicare, cel mai activ moment pentru învățarea vorbirii și a limbajului sunt primii 3 ani de viață, pe măsură ce creierul se dezvoltă și se maturizează.

Procesul de învățare a limbilor străine începe atunci când un copil comunică dorința de a mânca prin plâns. Până la vârsta de 6 luni, majoritatea sugarilor pot recunoaște sunetele limbajului de bază.

La vârsta de 12 până la 15 luni, sugarii ar trebui să poată spune două sau trei cuvinte simple, chiar dacă nu sunt clare.

Majoritatea copiilor mici pot spune mai multe cuvinte până la vârsta de 18 luni. Când ajung la vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor pot vorbi în propoziții scurte.

Întârzierea vorbirii și a limbajului nu sunt aceleași. Vorbirea necesită coordonarea musculară a tractului vocal, limbii, buzelor și maxilarului pentru a scoate sunete. O întârziere a vorbirii apare atunci când copiii nu spun atâtea cuvinte pe cât ar fi de așteptat pentru vârsta lor. O întârziere a limbajului apare atunci când copiii au dificultăți în a înțelege ceea ce spun alții sau nu își pot exprima propriile gânduri. Limba include vorbirea, gesticularea și scrierea.

Poate fi greu să se facă distincția între întârzierea vorbirii și întârzierea limbajului la copiii mici. Un copil care înțelege lucrurile și își poate exprima nevoile (poate arăta), dar care nu vorbește câte cuvinte ar trebui are o întârziere de vorbire izolată.

Auzul slab poate cauza întârzierea vorbirii și a limbajului, astfel încât medicul dumneavoastră va include de obicei un test de auz în timpul diagnosticului. Copiii cu întârziere în vorbire și limbaj sunt deseori îndrumați către un logoped. Intervenția timpurie poate fi de mare ajutor.

Tulburarea spectrului autist (TSA) este un termen folosit pentru a descrie mai multe afecțiuni ale neurodezvoltării. Oamenii cu TSA pot gândi, mișca, comunica și prelucra simțurile diferit de cei neurotipici.

Autismul este de obicei diagnosticat în copilăria timpurie și include o întârziere vizibilă a limbajului și a dezvoltării sociale. Medicul pediatru vă va întreba despre evoluția copilului dumneavoastră la fiecare dintre vizitele sale. De fapt, Academia Americană de Pediatrie recomandă ca toți copiii să fie examinați pentru simptome de autism la 18 și 24 de luni, folosind instrumente de screening standardizate. Simptomele sunt uneori evidente la început, dar nu pot fi observate până când un copil nu atinge vârsta de 2 sau 3 ani.

Semnele și simptomele TSA variază, dar includ de obicei abilități de vorbire și limbaj întârziate și provocări de comunicare și interacțiune cu ceilalți. Fiecare persoană cu autism este unică, astfel încât simptomele și modul în care oamenii le experimentează variază foarte mult.

Unele simptome includ:

-nu sunt receptivi la numele lor

-nu-i place să se joace cu alții 

-lipsa expresiilor faciale

-incapacitatea de a vorbi sau dificultăți de vorbire și purtare a unei conversații 

-cuvintelor și a propozițiilor

-mișcări repetitive

-dezvoltarea rutinelor specifice

-probleme de coordonare

Nu există nici un remediu pentru TSA, dar terapiile vă pot ajuta copilul să suplimenteze achizițiile pentru a comunica, a ameliora stresul și, în unele cazuri, pentru a gestiona sarcinile zilnice.

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, aproximativ 17% din copiii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani au una sau mai multe dizabilități în dezvoltare. Cele mai multe dizabilități în dezvoltare apar înainte de nașterea unui copil, dar unele pot apărea după naștere din cauza unei multitudini de factori.

Cauzele întârzierii dezvoltării pot fi dificil de identificat și o varietate de factori pot contribui la acestea. Unele afecțiuni sunt de origine genetică, cum ar fi sindromul Down. Infecția sau alte complicații în timpul sarcinii și nașterii, precum și nașterii premature, pot provoca, de asemenea, întârzierea dezvoltării.

Întârzierea dezvoltării poate fi, de asemenea, un simptom al altor afecțiuni medicale subiacente, inclusiv:

-tulburări ale spectrului autist (TSA)

-paralizie cerebrală

-tulburări ale spectrului alcoolului fetal

-Sindromul Landau Kleffner

-miopatii, inclusiv distrofii musculare

-tulburări genetice, cum ar fi sindromul Down și sindromul X fragil

Amintiți-vă că copiii se dezvoltă în ritmuri diferite, deci este posibil ca ceea ce credeți că este o întârziere să fie normal pentru copilul dumneavoastră. Cu toate acestea, dacă sunteți îngrijorat, este important să vă evaluați copilul de către profesioniști.

Tratamentele pentru întârzierile în dezvoltare variază în funcție de întârzierea specifică. Unele tratamente includ terapie fizică pentru ajutor în întârzierirea abilităților motorii și terapie comportamentală și educativă pentru ajutor în cazul copiilor cu TSA și alte întârzieri. În unele cazuri, pot fi prescrise medicamente. Evaluarea și diagnosticul de la medicul pediatru sunt esențiale pentru a veni cu un plan de tratament special conceput pentru copilul dumneavoastră.

Mulți factori genetici și de mediu pot contribui la dezvoltarea copilului cât și la întârzierile acestuia. Unele femei chiar dacă au o sarcină sănătoasă și îngrijire adecvată în timpul și după sarcină pot avea copii cu întârzieri în dezvoltare.

Deși cauzele întârzierilor pot fi greu de identificat, există multe tratamente și servicii de asistență disponibile pentru a vă ajuta. Cu cât puteți diagnostica mai repede o întârziere, cu atât va fi mai bine pentru dezvoltarea copilului dumneavoastră la vârsta adultă.